Cum voi arata in viitor

Hello , nu am mai scris demult pe blog  . Incep cu un articol al carut titlul duce gandul la viitor . Defapt este o mica retrospectiva a unor lucruri , fapte , ganduri pe care mi le expuneam cand eram mic , pe care le voi compara cu cele cu care ma „elogiez” . Ideea a pornit de la un gand intins spre ai mei bunici , persoane la care tin foarte mult , de altfel ca la toata familia mea , carora le faceam cate o vizita zilnica pe vreamea catalogata „prichindel” . Stiu ca eram atat de incantat ca ma duceam la ei incat pur si simplu curtea lor se transforma in regatul meu ( pe atunci nu gandeam atat de profund ) , pur si simplu ma cataram prin nucul care acum nu mai este , printr-un mar mare pe care mi-l imaginam ca pe o nava spatiala ( eram fan Stargate cand eram mic ) . Tin minte ca bunica imi facea toate poftele uneori , bunicul intra in rolul pe care il atribuiam si alte lucruri , era foarte frumos . Stiu ca le ziceam mereu ca voi veni pana voi termina liceul in fiecare zi . Prin clasa a V-a stiu ca ma duceam in week-end la ei , reducand promisiunea la minim o vizita . Acum nici nu se mai poate pune in discutie aceea vizita . Ocazional ma duc sa-i vizitez , din pacate , pentru ca ei sunt aceeiasi oameni placuti , ce-mi emana iubire . Pana aici as putea trage o pseudo-concluzie ,care suna cam asa : mergand pe raul vietii te lovesti de relief marin iesit la suprafata ca varful unui iceberg , nu poti sa mergi mereu pe o singura directie daca vrei sa ajungi in siguranta si cat mai usor la finish . Sper ca in viata voi reusi sa mentin un echilibru intre placere , distractie si scoala / cariera . E clar ca acest echilibru nu inseamna half-time party si half-time placere . Ma rog . E doar o concluzie subita pe care am traso pe parcusul actiunii de adormire .