.

vineri, 20 august 2010

Talent ?

Crezi ca esti telentat? Nu, nu esti! Si stii de ce? Pentru ca esti om :-).



Este o lupta psihologica continua pe acest pamant intre persoana talentata si cea muncitoare. Talentul e, desigur, ceva pe care nu multe persoane il detin, dar sub o observatie banala si obiectiva pot spune, si sper sa nu-mi dati in cap, ca numarul persoanelor talentate a crescut. Dar foarte usor se poate observa si ca ambitia este un lucru din ce in ce mai intalnit. Talentul te despovareaza foarte mult de alegirile in viata, sau cel putin in sensul "muncitoresc" pentru ca vei stii foarte usor pe ce sa te ghidezi. Si daca se va lasa sedimentat dupa "destin" va fi mai usor pentru tine. Insa, persoanele talentate care depun un efort minimalist nu sunt privite foarte bine de concurenta. Acest persoane ordinare se folosesc de acesti talentati pentru a stabili un reper la nivelul marii si scopul lor va fi acela de a strapunge varful iceberg-ului.

In opinia mea talentul nu mai este ceva nemaintalnit. Multi spun ca am si eu anumite veleitati, precum si eu spun sau mai degraba gandesc ( firea mea orgolioasa nu prea ma lasa sa spun ca altii sunt diferiti de mine :-D ) despre altii. Inainte, si aici ma refer la un interval de 20-30 de ani in urma, a spune ca o persoana este talentata inseamna ca intradevar iesea din tipar. Acum insa, foarte multi se disting printr-o caracteristica a lor, si acest lucru nu inseamna ca am regresat ca fiinta umana. Spun doar ca dintr-o mare de calitati pe care un om le detine are una cu care se face evidentiat intr-un mod constructiv. Asta inseamna ca am evoluat, iar ceea ce insemna talentul alta data acum e "upgrade-ul" ( if I can say it like that ) generatiilor care urmeaza. Si cred ca daca se constientizeaza acest lucru si se iau masurile necesare in acest scop rasa umana,sau hai sa zic omul de pretudindeni poate sa-si accelereze cursul vietii, iar viata poate fi mult mai usor de indurat sau de trait(depinde si aici :-D ).

luni, 16 august 2010

Ironie stelista :-)

Site-ul suporterilor stelisti a facut o caracterizare ironica a celor care vor fi prezenti in aceasta seara in Ghencea. (n.r. -> meciul tur Steaua - Victoria Branesti )

"Pentru cocalarii care au telefon de 5 milioane si n-au apa curenta, un bilet costa 10 lei la peluze.
Pentru taranii care au telefon de 10 milioane si dau bip, un bilet costa 15 lei, la tribuna a doua.
Pentru smardoii comunali, cu seria 5 inmatriculat in Bulgaria, care sunt pe galben tot timpul, un bilet la tribuna I costa 20 de lei.
Pentru semi-interlopii ilfoveni, cu seria 7 si parizer in portbagaj, un bilet la tribuna O costa 40 de lei.
Pentru interlopii micului Paris, care au ipoteci, credite, leasing-uri, datorii peste tot si sunt asa-zisi „oameni de afaceri” care se ocupa de imobiliare (adica sperie babe singure, ca sa le vanda o parloaga la dracu-n praznic), un bilet la fotolii costa 75 de lei" scriu suporterii Stelei pe www.fcsteaua.ro

luni, 9 august 2010

Fara filme

Hello again. Nu vreau sa incit la ceva bazat pe un nonsens cum ar fi sa nu ne uitam la filme. Poate ca titlul nu e inspirat, dar prin el vroiam sa exprim ca viata nu-i ca in filme sau filmele nu prind viata. Nu vreau sa expun una din miile de idei de acest gen, ci doar sa-mi asez cateva randuri dintr-o experienta aproapiata, adica de acum 5 minute.
Azi recunosc ca m-am cam plictisit, poate si pentru ca n-am avut cum sa ies in oras si nici nu am dat de anumite persoane, ee, nu conteaza, conteaza ca a fost o zi plictisitoare. Si din plictiseala asta exagerata mi-am adus aminte de un joc foarte vechi pe care l-am jucat prin anii 2001-2003. Deci iti dai seama cat de departe a ajuns gandul meu. Stiu si nu am sa uit ca acel joc e luat ca un demo de pe un cd Level. Apropo de asta, am un raft plin cu reviste Level, XtreamPC, Chip MAGAZINE aranjate foarte aiurea, adica deloc. Am mai pastrat si cateva cd-uri. Deci, din lipsa imensa de ocupatie am inceput sa caut acel joc pe Google, dar rezultatul a fost cel pe care-l asteptam. Nothing find. Ok... am zis ca poate poate, daca imi fac curaj sa caut prin reviste o sa gasesc numele jocului. Zis si tres la treaba. Pac-pac am inceput sa iau revista cu revista, am observat numeroase titluri de jocuri gen TOMB RIDER, FIFA 2000, Heroes II of Might&Magic, Desperados: Wanted Dead or Alive, Serious Sam II si muuuuuuulte altele ce mi-au marcat copilaria. Dar jocul pe care-l cautam eu nu a aparut. Deja aproape descumpanit, am deschis sertarul cu cd-uri si cabluri si prin dezordinea aia in care contempla primul meu CD-rom am gasit vreo cinci cd-uri antice de la Level. Le-am luat repede la insepctat, si la ultimul am avut clipa aia de optimism total, acel sentiment ca stiam ca este acolo si cand colo, fss ... nimic.

Deci, sperantele hollywood-iene au fost spulberate.

miercuri, 4 august 2010

KK-MAKA (Imnul Crizei)