Blogging pe limba mea

Blogul pentru mine nu este locul in care imi postez idei unei persoane pe care nu o cunosc, ci este locul in care imi impartasesc ideile, opiniile, pasiunile, gargaunii ce misuna prin creier, iar in schimbul acestor destainuiri ma astept sa primesc si un feedback/rating/comment/injuratura ceva. Blogging este ca orice activitate de pe lumea aceasta o activitate in doua sensuri. Si spun asta nu pentru ca sunt avid de commenturi si de recunoaste, ci pentru ca, parafrazez profesorii, ai sentimentul ca vorbesti la pereti( bine ca existe firewall ) si ca mai bine iti exersezi scrisul intr-un jurnal. Sincer uneori am porniri catre a scrie pe blog cat de cat, dar in ultimul timp am avut retineri sau mai mult nemotivatia necesara de a incepe un articol, oricat de minuscul ar fi el. Multi zic ca scriu din placere, iar aceasta afirmatie mie similara cu "ma drogez din placere". Intradevar bloggingul e un drog, un viciu placut as zice eu.
Sunt intradevar, si sincer ma declar uimit, multe persoane care citesc bloguri din placere. Dar 95% din ei, poate e doar o iluzie pentru mine, sunt ca acei oameni care vad ca doi oameni se bat pe strada si trec nepasatori. Poate pe strada va este frica sa interveniti din diferite motive, mai ales de siguranta, ok, dar daca nu luati atitudine pe internet, mediu on-line, si (im)puneti-va puncul de vedere daca considerati ca ceva e gresit in ce scrie omul acela sau spuneti ca e de acord si ca nu merge pe o cale gresita.
Ideea de blogging pentru tara asta poate fi si de autocorectare, si educare si de indrumare, asa ca daca cumva cititi ceva ce nu va convine sau vi se pare imoral/incorect trebuie sa actionati.
Si revin de unde am plecat, as fi mult mai recunoscator daca as primi ... time to time niste mici comentarii .

Thanks